Lorem ipsum gravida nibh vel velit auctor aliquet. Aenean sollicitudin, lorem quis bibendum. Sofisticur ali quenean.

INSTAGRAM

O mare  parte a suferintei noastre este provocata de atasamente: atasamente legate de asteptari sau de nevoia de a controla, de a conditiona rezultatele. Este un subiect caruia calugarii budisti de la Manastirea Kopan din Nepal i-au acordat timp si atentie deosebita, prin invataturile pe care ni le-au transmis pe durata celor 10 zile pe care le-am petrecut alaturi de ei.

Cum inteleg maestrii spirituali actul renuntarii si ce putem obtine atunci cand eliberam rezistenta interioara din noi insine, te invit sa afli din cugetarile si experienta mea de viata, precum si din invataturile primite de la ghizii spirituali.


Ce te împiedică sa fii in pace cu tine? Recunoasterea rezistentei interioare si puterea eliberarii

Actul spiritual al renuntarii

Renuntare, capitulare…

Cultura noastra pare sa nu ii dea conotatii tocmai pozitive. Te duce cu gandul la a pierde o lupta, a-ti pierde puterea, a deveni neajutorat.

DEX ne sprijina cu urmatoarele explicatii:

RENUNȚÁ = A se lăsa de ceva, a întrerupe, a înceta de a mai face ceva; a părăsi de bunăvoie (ceva sau pe cineva).

CAPITULÁ = A da înapoi în fața piedicilor sau a greutăților; a nu mai continua o acțiune, o discuție.

Intelesul spiritual al acestei actiuni, cunoscuta in filosofia yoga drept Ishvarapranidhana, ofera sensuri aparte.

Este acel “ceva” pe care actul spiritual al renuntarii ti-l aduce, incat pur si simplu devii mai usor si inaintezi mai senin prin viata.

Detașarea nu înseamnă că tu nu ar trebui sa deții nimic, ci că nimic nu ar trebui să te dețină pe tine.

Trezirea: etapa constientizarii

Cu cativa ani in urma, un prieten imi spunea: “Mirela, daca ai sti cat de multa suferinta iti aduce crearea de asteptari.” Ar fi putut la fel de bine adauga “si incrancenarea de a le implini”. De cate ori oare nu ne-am declarat dezamagiti de o situatie sau de o persoana anume sau ni s-a parut ca viata devine si mai mizerabila pentru cutare lucru care nu s-a intamplat asa cum ne-am dorit?

Atasamentul este sursa tuturor suferintelor.

Gautama Buddha

Cel mai mult am avut de suferit de pe urma atasamentelor emotionale, in relatiile mele cu diversi. Am stat in relatii cand locul meu nu mai era acolo si le-am intins multa vreme ca pe o zeama lunga, presarata cu chin si plânset, pana cand inevitabilul s-a produs in cele din urma. Ei, dar nu m-am oprit aici cu suferinta mea, ci am continuat sa port cu mine amintirile – a ceea ce a fost, intalniri, concedii si promisiuni facute, sadind in mine stari apasatoare de tristete si deznadejde, care ma opreau din a căsca bine ochii la ce se intamplă de fapt in jurul meu.

Dacă iubeşti pe cineva, lasă-l să plece. Dacă se va întoarce, va fi pentru totdeauna al tău. Şi dacă nu se va întoarce, înseamnă că nu a fost vreodata.

Citeste si 7 Motive pentru a incepe sa traiest in prezent. Acum.

Maestrii spirituali vorbesc despre renuntare ca actul de a ceda in fata a ceva mai maret decat tine, a-ti darui increderea unei forte guvernatoare superioare, a te elibera de atasamente si asteptari, a inchina fiecare actiune a ta lui Dumnezeu.

Mai devreme sau mai tarziu, este o lectie de viata pe care ajungem sa o intelegem, aceea de a ceda in interiorul nostru, de a intrerupe rezistenta din noi insine.

Aceasta vine impreuna cu realizarea faptului ca nu ne putem controla viata asa cum am vrea sau credem ca o facem. Daca cu adevarat am fi capabili sa ne controlam viata, atunci am putea renunta la toate obiceiurile proaste, am putea sa ne vindecam singuri … si cate altele n-am mai face!?

Atunci, cine detine controlul?

Care forță crezi ca este mai puternica: a ta (limitata prin gandire) sau energia universala “fara de inceput, fara de sfarsit”, care include totul si care nu este limitata de nimic?

Daca imi permit ca viata mea sa fie in mâinile a ceea ce este nelimitat si atotputernic, atunci nici cerul nu este limita. Suntem expusi in orice clipa unor nemarginite posibilitati, sunt disponibile moduri infinite de a face fata provocarilor vietii, pe care nici nu le putem concepe sau imagina macar. Dacă ceva ne poate aduce energia, inspirația si instrumentele pentru a ne vindeca si schimba viata, aceasta este forta infinita, suprema, Dumnezeu.

Actul renuntarii se refera la eliberarea de credintele negative pe care le ai despre tine, la limitarile auto-impuse, la auto-critica, la frici si temeri care te impiedica sa prosperi in viata. Natura nostra divina, care este esenta noastra adevarata, nu poate fi limitata de aceste lucruri.

Renuntarea implica de asemenea, eliberarea de credinta ca suntem superiori altora, ca suntem mai buni decat altii. Natura umana ne leaga pe toti laolalta, suntem uniti si interconectati cu ceilalti si cu tot ce exista imprejurul nostru.

 

Singura putere pe care o avem este capacitatea noastra de a alege modul în care răspundem la viață. Avem puterea de a ne alege actiunile, dar nu avem puterea de a conditiona rezultatele. Asta din urma nu mai tine de noi, nu mai e in controlul nostru. Astfel, o parte a renuntarii se refera la eliberarea de asteptari. Aceasta este practica dezvoltarii încrederii. Cand renuntam in fata Divinului, cand ne punem increderea in Divin, inseamna sa avem incredere că totul funcționează pentru binele nostru suprem, indiferent de aparențe.

Ce putem obtine cand renuntam la rezistenta interioara

Ceea ce obtinem atunci cand renuntam la rezistenta interioara este sentimentul de pace adanca, claritate, calm si eliberare de limitarile auto-impuse. Intelegem ca fiecare lucru functioneaza in ritmul sau propriu. Intelegem sa facem tot ce e mai bun, detasandu-ne de rezultat. Rezultatul nu ne apartine, este al lui Dumnezeu. Este eliberarea de acel sentiment ca intotdeauna trebuie sa ma lupt pentru a trece prin viata, ca trebuie sa afisez o anume imagine pe care am construit-o despre mine. Apare acel sentiment profund de a fi calauzit si protejat de ceva mai mare.

Cum putem dezvolta aceasta super-putere prin Yoga

In timpul sedintelor de yoga, le propun uneori participantilor sa isi invite pe salteluta provocarile din viata de zi cu zi. Prin Yoga invatam sa devenim tot mai constienti de corpul nostru, de senzatiile pe care acesta ni le ofera, de emotiile si gandurile care apar. Si invatam sa observam toate acestea cu detasarea unui observator.

Invatam, prin practica Yoga, sa recunoastem tensiunea ca pe un semnal si dezvoltam acea capacitate de a permite sa o eliberam constient, de a ceda rezistentei, inclestarii si incrancenarii care sunt semne ca legatura cu Divinul slabeste. Eliberand tensiunea, apare adesea sentimentul cresterii puterii fizice si mentale, relaxarea respiratiei sau sporirea flexibilitatii. Putem simti o trecere de la lumea interioară mică si aglomerată la imaginea unui orizont spatios, viu, vibrant. Apoi, vom observa ca acest sentiment se pastreaza si atunci cand parasim salteluta de yoga.

Abordarea mea personala

Imi duc viata intre oameni, expusa neprevazutului, tentatiilor si provocarilor vietii moderne. Diferenta este ca acceptand existenta unei forte superioare care guverneaza totul si care de multe ori este dincolo de intelesul meu, mi-am rafinat in timp atitudinea fata de lume si fata de mine insami.

Ce am obtinut?

  •      Senzatia de usurare. M-am eliberat de multe dintre “apasari” sau “neajunsuri”, adesea inchipuite si transformate in balauri de mintea-mi nastrusnica;
  •      Aparitia unui spatiu pe care mi-am permis sa il umplu cu liniste, calm, seninatate, bucurie;
  •      Gratia de a discerne importanta unui lucru incat sa ii aloc pe masură timpul si atentia mea;
  •      Abilitatea de ma concentra mai eficient in tot ceea ce fac.

Împărtășește-mi cum te-a inspirat acest articol, ce ti-a adus nou, precum si provocările pe care le intampini. Scrie-mi pe contact@ivaz.ro si urmareste-ma in continuare pe canalul Youtube sau pe blog, www.ivaz.ro.

Namaste!


Mirela Ivaz

Yoga Teacher 500-RYT & Ayurveda Lifestyle Counselor, acreditat Yoga Alliance si STED Council (India)

Fondatoare LifeCircle Process (www.lifecircleprocess.com)

 

Comments

  • Elena Popescu
    decembrie 10, 2019

    Buna Mirela,
    Iti multumesc pentru articolele interesante care mi-au facut diminetile frumoase si mi-au dat o stare de bine aparent fara motiv . Renuntare, capitulare…suna cumva nepotrivit in lumea noastra plina de ambitii, de mandrie si goana nebuna dupa rezultate. Imi dau seama ca e momentul de a preda unei Inteligente superioare grijile si nelinistile noastre pentru linistirea mintii care sare ca o maimuta necontenit si limpezirea interiorului nostru, sunt perfect de acord, dar practic, cum putem face asta traind in lume si nu in varf de munte?
    Societatea ne provoaca in fel si chip, relatiile cu partenerul de viata, cu copiii la fel, avem job la stat, la privat, afaceri proprii, acasa noi, femeile avem al doilea job, gatim, facem curatenie, etc., cum si mai ales, cand sa-mi acord timp mie insami?
    Tot aman, mai e si maine o zi si o tin tot asa, e greu de gasit un echilibru in toate si uneori simt ca nu mai pot avea liniste seara cand ma culc, un suvoi de ganduri, griji, nelinisti ma napadesc si-mi tulbura somnul. Ce e de facut?

    reply

Lasati un comentariu