Lorem ipsum gravida nibh vel velit auctor aliquet. Aenean sollicitudin, lorem quis bibendum. Sofisticur ali quenean.

INSTAGRAM

Ele sunt dr. Sajna (27 ani) si dr. Nidyia (26 ani). Amandoua detin Bachelor of Ayurvedic, Medicine and Surgery (B.A.M.S), eliberat de statul indian dupa 5 ani si jumatate de studii universitare si 1 an de rezidentiat. Dr. Sajna si dr. Nidyia se cunosc din timpul facultatii, merg la acelasi loc de munca si sunt prietene. Temperamente diferite, una calda si sufletista, cealalta cu un aer retinut si o infatisare grava.  Ambele isi fac meseria cu seriozitate si drag, iar atunci cand prind catva timp liber, le vezi impreuna stand de vorba si amuzandu-se pe seama a cine stie ce.

 
Sajna locuieste cu parintii la 45 de minute de Kannur. Face zilnic drumul la serviciu, cel putin de 6 ori pe saptamana, pentru ca atat e saptamana de lucru in India, in sectorul privat. Nidyia locuieste cu parintii in Kannur. Pentru ca Nidyia si-a gasit de lucru in Kannur, s-a mutat aici impreuna cu parintii, inchiriind cu totii o casa.

Sajna si Nidyia fac ambele parte din casta de mijloc. Daca odinioara cel din casta superioara nu trebuia sa fie vazut intr-un loc public in apropierea celui din casta inferioara (in afara de suita) – asta aducand prejudiciu renumelui familiei si castei din care face parte, in prezent lucrurile s-au mai relaxat putin in India hindusa.

Unul din lucrurile care a ramas la fel este casatoria aranjata de familie.

Atat Sajna, cat si Nidyia au ajuns la varsta prielnica maritisului. Varsta care este prevazuta inca din momentul nasterii, atat pentru casatorie, cat si pentru meseria de urmat si alte momente cheie din viata. Toate acestea stau inscrise pe o coala de hartie, o citire facuta in horoscopul vedic care dicteaza viitorul nou-nascutului.

Alegerea pretendentilor este lasata in seama familiei, insa fata isi spune cuvantul din urma, daca ii place sau nu de baiat. Parintii musai trebuie sa se intereseze de horoscopul pretendentului, sa se potriveasca cu cel al fetei si bineinteles sa fie din aceeasi casta. Daca s-a gasit un astfel de exemplar, este prezentat fetei intr-o vizita pe care baiatul impreuna cu parintii acestuia o fac in casa fetei. Daca fetei ii place si ii da sanse, urmeaza o perioada definita de intalniri supravegheate de prezenta parintilor, care se pot derula in paralel cu pregatirile de nunta.

Sajna e anuntata de 2 luni ca fiind disponibila pentru maritat. Isi doreste sa se marite, sa aiba familie, copii…Parintii i-au adus deja 2 pretendenti, care n-au avut trecere la Sajna, asa ca acum il asteapta pe urmatorul.

Nidyia s-a decis deja, in 4 luni are nunta.

Bineinteles, o data maritata, tanara sotie isi urmeaza sotul si merge sa locuiasaca in casa acestuia, care poate sa fie chiar si in celalalt capat al Indiei. Doar atunci cand se marita, fata iese de sub tutela parintilor si paraseste casa in care a locuit cu acestia.

Sajna si Nidyia, impreuna cu parintii fiecareia, au avut grija ca trecutul lor sa fie curat, sa nu existe motiv de cleveteala la adresa cuminteniei fetelor. Despre prieten pana la varsta asta, nici nu incape vorba. Totul a fost studiu si timp petrecut cu familia pentru buna crestere si educare a viitoarei sotii, gospodine, mame, om al muncii.

O data intrat in campul muncii, termenul de vacanta nu exista, cum nu exista nici concediu de crestere copil, indemnizatie sau garantarea locului de munca pentru proaspata mama. Nu exista concediul legal prevazut sau pensia de munca. In sectorul privat, lucrezi 6 zile pe saptamana, cu sambata libera. Atunci cand Sajna merge cu parintii sa isi viziteze sora mai mare stabilita in nordul Indiei, va recupera la serviciu, lucrand in zilele de sambata.

Cele ca Sajna si Nidyia, o data casatorite, isi vor insoti sotii in casa acestora, cel mai adesea locuind pentru inceput cu familia sotului. Proaspete mame, vor renunta la locul de munca pentru a-si creste copiii, ajutate in cel mai bun caz de familia sotului. In acest caz, sotul ramane sursa de finantare. Daca mama vrea sa se intoarca la serviciu si nu are cu cine lasa copilul, poate apela la cele cateva optiuni – putine si nespecializate – de ingrijire a copilului peste zi. Unde “serviciul” mai sus mentionat poate fi acelasi loc de munca sau altul, pentru ca nimic nu e garantat pentru protectia mamei in sectorul privat.

Sistemul de cresa si gradinita este rezervat doar celor care lucreaza in sectorul public. A lucra in sistemul public pare sa fie visul indian, un ideal ravnit de multi. Aici ai parte de salariu mult mai bun decat in privat, 2 zile libere pe saptamana, concediu anual de 15-20 de zile, garantarea locului de munca pentru proaspata mama, concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului, pensie la iesirea din campul muncii, etc.  Numai ca e o mica problema: se intra greu, prin examen o data la 5 ani, iar numarul de lucratori publici este strict controlat.

Aici, in Kerala, sudul Indiei, un stat cu 33 milioane de locuitori, nu se apl
ica iesitul la o terasa in oras dupa serviciu sau clubbing-ul. Totul e centrat pe familie si pe profesie, pe o viata exemplara marcata de frica de ceea ce va spune gura lumii. Reuniunile de familie au loc in casa, se fac uneori vizite prietenilor de familie, iar daca fata vrea sa isi intalneasca o prietena, merge insotita de parinti sau lasata in supravegherea celorlalti parinti.

 

Las povestea celor doua profesoare ale mele, Sajna si Nidyia, fara sfarsit; pentru ca nu exista unul.

Exista doar lucruri care sa-ti dea de gandit, contrast de credinte si valori intre ceea ce ai invatat sa accepti o viata intreaga ca fiind normalitate si … o alta normalitate, insa nu a ta. Cu totii suntem oameni si totusi atat de diferiti, atat de unici!

 

Namaste!

Mirela

Vineri, 21 octombrie 2016, Kannur city, Kerala state,India.

 
Incrie-te cu adresa de email pe www.ivaz.ro pentru a afla noutati direct din India si fii primul care afla ce proiecte pun la cale pentru tine!

Urmareste-ma si pe facebook!

 


 

Lasati un comentariu